Somnul isi ia duminici siameze si nu vrea sa facem schimb;
Alerg dupa el prin nebulozitate, dar nu reusesc sa il prind.
Vreau sa uit ca sunt imobilizat pe o targa de stricnina;
Nu pot sa dorm, am un brancardier epileptic care-i pe amfetamina.
Si incerc sa-mi omor demonii, sa-i trimit inapoi in iad,
Linistea cade victima, dar astia tot nu cad.
Vreau sa omor tot stresul, sa scap din planul constient,
Si trec in semi-constienta, cand mecanismul defensiv lucreaza lent;
Urmeaza asaltul, refuz sa-l accept, deschid ochii si ajung inapoi in punctul zero,
Acum ganduri necurate sunt tot ce mi-a ramas, le tin oricat m-ati da cu Dero.
Demonii nu sunt toti tovarasi intre ei,
Instinctele carnale duc la canibalism intre lei.
Si asta e tot ce-a ramas. Toti asteapta ocazia
Sa infiga pumnalul. Acum vine invazia.
Vers menit sa fie criptic, vorbe ce spun multe dar raman tacute.
Eu ma tin de ritual, tin un recviem pentru vise placute.
Talk to a stranger. Any stranger.
marți, 20 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

cu-ariel-sigur-ies,iti-arat-eu
RăspundețiȘtergere